Întrebări inutile despre lucruri inutile (5)

De ce ai pune melodia „Big girls you are beautiful” ca fundal pentru o prezentare de modă cu tipe de maxim 50 de kg la 1.80?

Din ciclul chestii pe care nu vreau să le înțeleg

Acum, fiecare privește „ciudățeniile” cum vrea.

Am și eu partea mea de acțiuni și idei ciudate conform mie (în unele cazuri) sau conform altora (în mai multe cazuri). Și de cele mai multe ori e mai bine poate să le ții acasă să nu îți răcești gura de pomană încercând să explici unui care nu poate (că nah, vorba românului „sătulul nu crede pe cel flămând”, până nu ești în pielea omului nu îl poți înțelege) sau unuia care nu vrea să înțeleagă.

Eu personal am „ciudățenii” cu care… I can relate to (habar nu am avut cum să traduc asta în clipa în care am scris articolul), chestii la care I cannot relate to, dar la care cu un minim de efort aș putea să le înțeleg; sunt bineînțeles chestii pe care nu le pot concepe și care mă deranjează sau nu.

Și, bineînțeles, sunt chestiile la care pot găsi motive, la care pot imagina scuze, pe care cu ceva efort poate le-aș înțelege… dar pe care nu vreau eu să le înțeleg și punct.

Una dintre ele este purtarea de încălțări inadecvate pe o vreme ca asta de ieri și azi.

Am văzut la adidași la bărbați și ghetuțe nepotrivite la femei zilele astea de mi s-a acrit.

Dacă autoritățile n-au scuze dacă le prinde vremea nepregătite iarna! (wow… ninge iarna la noi… ce minune!!!!!!!!), nici oamenii nu au scuze. E iarna; minim 2 zăpezi mari vor fi în București din decembrie până în februarie. Aparent se întâmplă în fiecare an. Doar aparent pentru unii care sunt pocniți de amnezie în martie.

„Unii oameni îți rămân în suflet indiferent de orice.”

Cred că în ăștia trei ani am scris de nenumărate ori despre ea. Dar cum nu aș putea să scriu? Mai ales azi…

Am cunoscut-o într-o zi de iulie.

Mi-am pus busuioc în… mâncare

Când am văzut asta la congelate în magazin, a fost dorință de cumpărare la prima vedere. Mai ales că erau mai multe sortimente pe acolo și deja mă gândeam la miresmele ce se vor simți la mine în bucătărie.

Îmi plac foarte mult verdețurile, dar e o mare problemă să le iei în „viu” că se ofilesc imediat în frigider. Mai ales dacă nu le gătești chiar în ziua în care le cumperi. Nu m-am apucat încă să cresc la ghiveci. De mult timp zic, dar nu apuc. Iar cele uscate parcă nu au gust, aceeași savoare.

Dar uite că la cutie congelate își păstrează foarte bine aroma. Poate ar trebui să congelez și eu.

De busuioc… ce pot să spun… conține fier, calciu, magneziu, vitaminele A, B6. Scade nivelul colesterolului și trigliceridelor.

Mă rog, dacă o să căutați pe net o să vedeți că e bun la multe. Ca multe alte alimente naturale.

Așa că m-am decis să îi fac o rubrică specială, cu bucate condimentate cu busuioc. Și cam doar atât, că busuiocul e tare și nu se mai simte altă aromă de la el.

Știu că nu multora le place busuiocul, dar papilele mele gustative au fost alintate.

Random weekend rants

Mda… poate mai țineți minte, poate nu, dar anul trecut aveam o serie de articole de weekend, în care povesteam nimicuri de peste săptămână. Nu știu de ce în timp pur și simplu nu am mai scris la ea, dar m-am gândit că ar fi bine să mă mai ocup de ea.

Scriind acuma, văd că la link se spune că e al 21-lea post cu titlul acesta; au fost bineînțeles și divagații de la el de-a lungul timpului așadar… chiar nu îmi vine să cred că scrisesem așa multe articole în tema asta.

Provocările anului (1)

Bine… nu le-aș numi provocări pentru că voi mai mult ați pus întrebări. Dar să păstrăm titulatura… și textul, aparent nu vă plac pozele ca să cereți imagini să arate mai frumos pe aici…

Să știți că totuși puteți introduce aici în continuare idei (nu de alta, dar poate chiar mă ține tot anul ) și mă bucur că unii au fost foarte activi.

———————————————————————————————————————————

Pentru cei cărora trebuie să le reamintesc, la sfârșitul anului trecut m-am gândit să pornesc o serie asemănătoare cu 50 de întrebări care îți vor elibera mintea, cu diferența că nu vor fi doar întrebări ci și provocări și alte idei de la cititori.

Datorită faptului că unii au fost mai „harnici”, ca să nu fie ocazii în care mă ocup doar de întrebările/provocările cuiva, voi folosi random.org pentru a le alege.

Fiecare articol din serie va trata în funcție de specific și timpul meu, unul sau mai multe puncte expuse acolo.

„iubire etc.”, IV, Povestea

Julian Barnes

„iubire etc.”

Probabil nu mulți și-au pus întrebarea ce e cu citatele din acele personaje…

Și totuși…

Încercam doar să vă prezint 3 personaje, care reprezintă tipologii umane în care mulți ne putem regăsi.

Oliver

Gillian

Stuart

Dar povestea?

Gillian: „Dar, dacă există pe lume doi oameni pe care îi înțeleg bine, aceia sunt Stuart și Oliver. La urma urmei, am fost măritată cu amândoi.”

„iubire etc.”, III, Stuart: „Prima dragoste e singura dragoste.”

Julian Barnes

„iubire etc.”

„În cea mai mare parte a cazurilor, oamenii fac ceea ce s-au angajat să facă. În cea mai mare parte a cazurilor, înțelegerea e înțelegere. În cea mai mare parte a cazurilor te poți încrede în oameni. Nu spun că poți să-ți lași portofelul deschis pe masă. Nu spun să semnezi cecuri în alb și să te întorci cu spatele atunci când nu e bine să o faci. Dar măcar știi pe ce picior dansezi. În cea mai mare parte a cazurilor.

Nu, trădarea adevărată e cea între prieteni, între cei pe care îi iubești. Ar trebui ca prietenia și dragostea să îi facă pe oameni să se poarte mai frumos, nu?”

„Dacă vreți să știți, eu cred că prietenia e mai complicată decât căsătoria. Pentru mulți, căsătoria e provocarea supremă. Clipa în care îți pui în joc întreaga viață, când spui: iată-mă, asta sunt și îți dăruiesc tot ce am. Nu mă gândesc la bunurile lumești, ci la trup și suflet. Cu alte cuvinte, tindem către 100%, nu? Acum, poate n-o să obținem 100%, cel mai probabil e să nu obținem, sau obținem totul un timp și pe urmă să ne mulțumim cu mai puțin, dar vom ști că procentul acela, întregul, există. Ceea ce era odată numit ideal. Astăzi cred că i se spune obiectiv. Și apoi când lucrurile se deteriorează, când procentajul scade sub nivelul obiectivului agreat – să zicem de 50% – avem ceea ce se cheamă divorț.

Cu prietenia însă nu e la fel de simplu. Cunoști pe cineva care îți place, împreună cu care faci diverse lucruri și cu care te împrietenești. Dar nu există o ceremonie care să o consfințească, nu ai un obiectiv. [...] Și nu există divorț. Adică, poți să te cerți, dar asta e altceva.”

„Haideți să luăm iubirea. Nu e așa cum am crezut că va fi. Suntem de acord? Mai frumoasă, mai urâtă, mai lungă, mai scurtă, supraestimată, subestimată, dar nu așa cum am crezut. În plus, e diferită pentru persoane diferite. Și e un lucru pe care îl învățăm încet: cum e iubirea pentru fiecare dintre noi. Câtă avem în noi. La ce suntem dispuși să renunțăm în schimbul ei. Cum face de supraviețuiește. Cum moare.”

„iubire etc.”, II, Gillian: „Dragostea adevărată e singura dragoste”

Julian Barnes

„iubire etc.”

„Când te îndrăgostești, riscul să te îndrăgostești iar crește. Nu-i așa că e un paradox infernal? Nu-i așa că e un adevăr infernal?”

„Sophie își făcea lecțiile când s-a întors Oliver acasă. Era puțin amețit – nu beat, ci în starea aceea pe care ți-o dau 3 pahare de băutură pe stomacul gol. Cunoașteți scenariul: bărbatul care se întoarce acasă și așteaptă să fie lăudat pentru că s-a întors? Pentru că în mintea lui e imaginea vremurilor dinainte de a se însura, când seara ar fi continuat fără obligații și impedimente?”

„Cum îi explici unui copil că mai târziu, în viață, are să fie normal să își dorească ceva fără nici cea mai mică șansă de a primi ce dorește? Sau invers: să capete un lucru, doar ca să descopere că nu era ce și-a dorit sau că nu este cum a crezut că va fi?”

„Când cineva susține că e îndrăgostit de doi oameni în același timp, după părerea mea, e îndrăgostit doar pe jumătate de fiecare dintre ei. Dacă ești pe de-a-ntregul îndrăgostit de unul, atunci pe celălalt nici nu-l mai observi.”

„iubire etc.”, I, Oliver: „Cât mai multă dragoste e singura dragoste.”

Julian Barnes

„iubire etc.”

„Toți aveam pe câte cineva, sau o parte a cuiva, sau dorințele cuiva, sau amintirea cuiva, de care a trebuit să ne eliberăm sau pe care a trebuit să le trădăm atunci când am întâlnit fata, băiatul, bărbatul sau, în cazul în speță, femeia ideală. Așa este că spun adevărul? Bineînțeles că ștergem cu guma propriile noastre trădări, că ne albim perfidiile și că oferim retroactiv o tabula rasa a inimii, în care se naște apoi marea poveste de dragoste.”

„Răutatea este cea care distruge iubirea. Și legile, proprietățile, grijile financiare și statul polițienesc. Dacă restul condițiilor ar fi fost altele, atunci și dragostea ar fi fost alta [...] Iubirea într-o suburbie democratică și înfrunzită, cu un salariu anual de 6 cifre, este altfel decât iubirea într-un lagăr de muncă stalinist.”